Sunt o pesimista.Asta cand nu sunt prea optimista.Acum spre exemplu optimismul e in floare.Si nu vreau un mare bluf.Pana atunci:Aloha!

Am luat si eu o decizie inspirata in sfarsit.De fapt mai multe.Atata timp cat rezultatul o sa fie la fel de bun si nu o catastrofa ma pot declara o persoana inspirata.
Cum se numesc oamenii cu idei?Idioti[inside joke][lumea pucca-noelle]

Te cunosc?Probabil ca nu.Pe mine nici atat.Si totusi te-ai schimbat.In viziunea ta esti o rebela.Esti mai cool.Nici nu are rost sa mai scriu postul.Asteapta pana te vei lovi cu capul de zid si vei simti cum iti coboara durerea rapid,apoi mai incet si mai incet...pana ajungi sa vezi totul.Tot ce-ai facut gresit.Ma gandesc daca sa-ti zic ca n-ai pus intrebarea corecta si ai luat-o pe drumul gresit.Daca exista unul.Daca poate stabili cineva ce e corect.Nu o sa-ti tin nicio prelegere.Nu pentru ca nu-mi pasa,ci pentru ca n-as avea argumente.E doar o stare de neliniste pe care nu reusesc sa ti-o transmit.Cand voi avea argumente o sa reusesc.
Viata e o scena.Iar tu un actor care nu si-a intrat in rol.Si joaca al naibii de prost.

O,Doamne!!!

Suntem a 10a?De unde si pana unde?Noi a 10a?
Prima zi de scoala:Antic.Slabut.Apoi Carturesti.tot slabut.Lipseste taria,dar teoria mea este ca prima zi de luni trebuie sa fie exemplara.Adica sa fii cuminte si sa nu incepi cu excesele.Pana acum mi-am respectat teoria.Nu-mi dau seama daca am pierdut sau am castigat ceva,dar deviez de la subiect.In cazul in care textul meu avea unul.DA!Prima zi de scoala.Pai,au fost mai multi oameni in curte in prima zi,decat elevi in cosbuc in timpul anului.Maine o sa fie mai lejer.

Septembrie,luni

Sau septembrie 11.Ca de obicei reportaje peste reportaje despre evenimentul care "a schimbat lumea",potrivit ziaristilor de la noi.Dar n-a schimbat-o pentru ca americanii au gasit un pretext sa invadeze Afghanistanul,apoi Irakul,dand un scop nobil macelului care a urmat."Noi va salvam de teroristi" deviza lor.Asa cum ne-au salvat de comunism.Nuuuu!Lumea s-a schimbat pentru ca au cazut 2 blocuri.Asa si?Ce conteaza?Au murit 3000 de oameni.Suntem vreo 6 miliarde pe planeta,nici asta n-ar schimba lumea.[condoleante,totusi]De ce toata lumea ii ridica in slavi pe americani si ii vede ca pe niste luptatori contra...contra ce?Mai bine ne vedem de strazile noastre si de canalizarile ultra-extra-super=performante.Nu de alta,dar daca mai vine o ploaie,ne trezim inundati de 11 septembrie.Si daca vine o ploaie mai mare,o sa avem si noi 11 septembrie al nostru-"tragedia romaneasca".
Ma intreb daca Bin Laden sarbatoreste in buncarul lui.

Ploua...

...si faptul ca poza din buletinul meu e oribila e un adevar general valabil.
-Un Dunhill,va rog!
-Ai 18 ani?Ia arata buletinul
-Mai bine nu...Stiti,am o poza naspa.


"Hai deschide pachetul!Deschide-l!Stiu ca ai nevoie de mine!!!"
"Vrei sa te calmezi?O sa vine si randul tau"
"Credeti ca o sa ma aleaga pe mine,ih?"
"Brian,esti de-a dreptul cretin!E moarte sigura!Ai vazut pe vreunul dintre noi sa se intoarca?"
"Nu,dar am vazut ce face animalul patrat si paros cu noi.Ne incalzeste si apoi ne transformam in fum,si mi se pare ca e atat de bine...poate daca sar putin mai sus o sa ma ia pe mine"
"Idiot!"

-Scuza-ma,ai cumva o tigara?Adica ai,pentru ca fumezi,dar ai cumva una in plus?
O fata micuta,imbracata in rosu si uda din cap pana in picioare,il privea ciudat.Presupuse ca ea vorbise,pentru ca nu dadea alt semn ca deschisese gura cu un minut inainte,decat privirea aceea dubioasa.O fi fost psihopata?Neah,parea inofenisva,si atat de vulnerabila in ploaia de afara.
-Sigur!mormai mai mult pentru sine si scoase o tigara din pachet.
-Banuiesc ca ai si o bricheta,nu?
-Normal!spuse zambind.Poftim!

"Pa pa,baieti!Ne vedem la urmatorul fum!"
"Pa,Brian!spuse unul din tovarasii sai putin trist.Bun baiat,dar prea entuziasmat in legatura cu moartea"
"C-ce cre-cre-e-zi ca o sa-i f-f-faca,Charlie?Animalul pare periculos..."
"Of,of,of"
Dar Brian iesi repede in aerul de-afara,iar picaturi reci il ocoleau cu priviri triste.Una mai indrazneata il privi dispretuitor si se aseza fix pe el.
"Deci asa e...in lume"tipa el entuziasmat.Era exact cum povestise Bruno,o tigara pe care animalul patratos o arsese la un capat si o bagase la loc in casuta lor.Isi amintea cat de infricosati erau toti,chiar si Charlie,cel mai brav dintre ei.Si cum el a fost singurul in stare sa-l intrebe ce se intamplase.Oftatul lui Bruno ii dadea si acum fiori.Un oftat lung si greu,de tigara trecuta prin viata.Povestise totul,despre interiorul animalului patratos,despre cum iesise afara din nou si apoi privirea i se lumina si sopti cum isi vazu sufletul facandu-i cu mana si apoi se simti scindat in 2 parti,si vedea 2 lucruri diferite,simtea doua chestii diferite,auzea doua chestii diferite.Charlie il intreba daca si acum se intampla la fel.Se intrista si raspunse ca nu.Partea din suflet care a plecat,a murit dupa ceva timp.Iar apoi animalul i-a luat caldura si l-a aruncat aici.Noptile avea cosmaruri,ii era frig,spunea ca sufletul vrea sa se intoarca si se transforma din fum in picaturi reci de cianura.Brian regreta ca Bruno murise,dar stia ca lui nu i se va intampla asa ceva si...Deodata,animalul il dadu unui alt exemplar din aceeasi specie,ceva mai mic,putin mai colorat.Presupuse ca era un fel de zeu,pentru ca animalul mai mare il privea admirativ.Oh,Brian credea ca e alesul zeului mic.Ce onoare!Ne mai auzise ca o tigara sa ajunga sa primeasca o asemenea onoare.Zeul rosu il stranse intre degete si apropie caldura de el.Brian se simti deodata neasteptat de bine,de parca toate grijile ar fi fost aruncate la gunoi,cand inevitabilul se produse.Isi simti o parte din suflet parasindu-l apoi simti 2 lucruri diferite...Va ajunge ca Bruno.

-Dupa ce tipul mi-a dat o tigara am pornit din nou prin ploaie.Nu era prea buna,dar cel putin ma incalzea.Ma auzeam pe mine spunandu-mi sa merg acasa,dar simteam ca nu trebuie s-o fac,ca si cum o nenorocire s-ar intampla daca as indrazni sa ma gandesc macar la asta.Asa ca mi-am continuat linistita drumul.Dupa cateva fumuri,am hotarat sa ma asez in siguranta,sub acoperisul unei case vechi.Un tip trecu pe langa mine.Nu m-am putut abtine sa-l privesc fix in fata.Am zambit ca sa-mi repar greseala,iar el s-a asezat langa mine.

(continuarea postul urmator)

O sa ajung azi la Greenfest?Si daca nu,o sa mi-o iert in saptamanile ce vor urma?Sau o sa raman suparata pe vreme?Desi n-am motiv,pentru ca ador vremea de azi,exact asa cum este.Imi aduce aminte de ceva,n-as putea spune de ce anume,si nu vreau sa scriu propozitii "profunde",despre cum ploaia imi trezeste amintiri despre mere si nu stiu ce livada,sau el care s-a pierdut prin vreun par.Respect prea mult ploaia ca s-o incarc cu sintagme fara sens.Avem o intelegere tacita si stiu ca si ea ma iubeste.In felul ei.Cel putin asa sper.Daca nu m-ar parasi intotdeauna cum a facut-o in ultimele zile ar fi perfect.Nu va enerveaza vremea cand trece de la o extrema la alta,de azi pe maine?De ce ar fi maine cald,cand azi e frig,ploua si usor deprimant?
Desigur,ar fi absurd sa te superi pe vreme,sau sa injuri vantul.Mai bine fa-ti un ceai(daca esti la dezintoxicare ca mine),aprinde o tigara(daca fumezi) si dupa bea si-o cafea(in ambele cazuri).Un ultim sfat:Nu-mi asculta niciodata sfaturile,pentru ca sunt rezultatul unei minti ratacite,care obisnuia candva sa dea sfaturi bune,dar...Mai bine sa vorbeasca altii despre asta.

I feel good

Pentru ca este o zi magnifica,fantastica,presarata cu zambete si cu reclama de la frutti fresh(aia cu aeroportul).Pentru ca n-am mai scris de mult,dar am aceleasi metode rudimentare,asemanatoare povestilor din Evul Mediu.Istoria Angliei citita in parc e mult mai plictisitoare decat in casa,dar capitolul despre ciuma e fascinant oriunde te-ai afla.Planuiesc sa-l citesc in spital pentru atmosfera.Asta daca o sa ajung in viitorul apropiat in spital.Ceea ce nu vreau,pentru ca vecinii de pat din filme sunt enervanti,iar eu devin nelinistita cand cunosc oameni noi.Si postul meu n-are nici cap nici coada,dar o intrebare sfasietoare:cainii zambesc?Sau doar scot limba ca sa transpire?Oricum ar fi ziua de azi e excelenta,pentru ca nu mai scap de copii.Sunt peste tot.Dar sunt micuti si draguti,si au zambete de parca urmeaza sa faca poze la scoala.Ceea ce bineinteles este o imposibilitate pentru ca scoala e la 13 zile distanta,sau chiar 27,daca amana(te rog,Doamne!).Pana atunci,tu cititorule(inexistent probabil) bucura-te de vacanta.Si daca totusi existi,scoate-ma si pe mine la o cafea.Sau mai bine nu.