Ploaie de Vara

Divaisafemaleversionofahustla



Stropii se prelingeau pe fereastra deschisa,care lasa vantul sa intre pentru a vizita camera.Pe masa o carte mazagalita si un penar jerpelit oftau adanc din cauza frigului si a atacului unor stropi rataciti,dar hotarati.Mormanul de haine ude conducea la Dorotheea asezata turceste in varful patului,studiindu-si sosetele.Incerca sa-si aminteasca ce se intamplase,sa prinda un fir al povestii,dar derula incontinuu senzatii,imagini si sunete pe care creierul nu le putea procesa.Parfum,rasete si o floare.El i-a spus cat de mult ii plac.Si ea le-a rupt pentru a i le da.Apoi s-a lasat cuprinsa in imbratisarea lui,l-a sarutat.Zidul dintre ei s-a daramat,a rupt tacerea.Abur si multe cuvinte pe care nu le intelege.Apoi bomba,o bariera de netrecut:o alta.A iesit rapid,ploaia s-a dezlantuit spaland-o de toata repulsia pe care i-o provoca fiinta ei.
Inca are zambetul de falsa intelegere pe fata,sub care se ascunde un centru de colectare a urii.Intotdeauna a avut puterea sa mearga mai departe,nu si acum.Nu era vina lui sau a ei,dar cineva trebuia sa plateasca.Iar in acea camera,la adapostul vantului,Dorotheea avea sa planuiasca razbunarea perfecta...